Mama, parenting, antiparenting si cele 10 porunci!

Iubire si disciplina la pachet.

De 14 ani sunt mamica, mamica de 3. La inceput ma simteam cea mai binecuvantata si speciala femeie(inca simt asta) ca am adus pe lume, natural, un pui de om. Wow ce miracol!

Dupa primele luni a trecut euforia atat de repede ca ma gandeam oare voi claca sau voi face fata? Mama imi spunea: copilareste fato cat poti ca dupa ce te mariti si apar copiii si tu incepi un nou capitol in care vei iubi  1000 la suta si vei dori sa fugi cam tot la fel.

Si s-a dezvoltat reteaua World Wide Web! Si am facut cunostinta cu doctor Google!

Ia Eleno si citeste….Si am citit, carti despre cum sa cresti copiii, cum sa ii imbraci, cum sa ii educi, ce sa le dai sa manance, ca ce zicea mama nu mai e in trend, pe vremea ei nu stia nici de broccoli si nici de avocado si nici de Maria Montessori …..a si nici de educatie financiara. Si ce mai citesc, si cate carti cumpar citite doar trei sferturi!

Da vremuri noi, trenduri noi, dar oare e ok ?Avem limite?

De teama ca copilul nostru nu va sti sa se descurce in viitor, in toate domeniile, il suprasolicitam cu workshopuri de dezvoltare personala, meditatii la o limba straina, doua, trei, apoi lectii de pian ca dezvolta creierul, apoi doua-trei sporturi ca e sanatos pentru organism…..ha(aici trag aer in piept). Ne intrabam de ce e obosit mereu si nu zambeste sanatos cu gura pana la urechi (aaa, as zice de la calculator sau smartphonul din dotare dar nu e asa).

Asa si, de dragul parintilor, care nu au apucat sa faca toate astea in copilaria lor copilul TREBUIE SA EXECUTE TOT ! Si taraste mamica moderna (sau bona ca mamica nu mai are timp) copilul peste tot ca poate io placea ceva si devine faimos din frageda pruncie cine stie, cat mai devreme cu atat mai bine…

Ma mut apoi pe net, ca e mai rapid, sa citesc de pe telefon (de obicei de pe tronul din baie) doar un articol, sau inca unul si inca unul ca sa fiu informata nu?… de pe site-urile de parenting sau anti parenting alea care zic  nu spune copilului bravo ca isi pierde increderea in el si asteapta mereu verdictul tau, nu imbratisa copilul de prea multe ori, nu certa copilul cand e agitat, iesi din camera si cand ii trec lui nervii te duci tot tu ca parinte si discuti cu el sau il duci la psiholog daca vezi un comportament hiperactiv. Normal ca mi-am dus copilul la psiholog (doar pe unul dintre ei adica pe primul) ca daca nu o faceam nu intram in trend si traiam cu pata pe creier si sfaturile prietenelor, fara copii,  rasunand in urechi “aaaa io ti-am zis sa duci copilul, nu vezi ca poate are ADHD sau ..bla bla bla, diverse, mai bine la inceput sa previi si nu mai tarziu”. Si daca nu ma duceam si era copilul cumva bolnav de Doamne fereste stiu eu ce? Pe bune? Griji si frici asta poarta o mama in inima de cand a adus plodul pe lume! poate cade drobul de sare in capul copilului si mamasa nu l-a protejat suficient! Apoi citesc diverse, intamplari, trairi, experiente pe grupurile cu si despre mamici obisnuite, unele ma ingrozesc altele ma fericesc.Si ma informez iar si iar si invat zi de zi lucruri noi pentru mine si pentru familia mea! Unele site-uri sunt facute doar pentru imagine sau sa genereze bani, creeate de persoane care nu au copii si/sau se inspira in creearea articolelor din alte site-uri din afara tari, altele sunt constructive, educative si merita urmarite insa,  tot ce am citit si aplicat in propria familie nu se pupa mereu!

STOP FRUNZA! Eu am ales asa: prea mult e prea mult, internetul e prietenul meu, el ma ajuta sa ma inspir, restul depinde strict de mine cu voia Celui de Sus zic! Pe bune!

De la el, internetu’ am invatat cum sa ma organizez si mi-am facut si eu canal de Youtube (adica sunt in trend nu? aici am zambit asa smechereste), cum sa ma motivez, cum sa imi dramuiesc TIMPUL sa pot fi si sotie si mama si invatator si psiholog si medic de familie si bucatar si guvernanta si director financiar si v/blogger intrun cuvant OM NORMAL cu credinta in Dumnezeu si fortele proprii! Copiii mi-i cresc frumos si sanatos si fara exagerari, fara extreme. Fac ceea ce le place. Avem consiliu de familie vinerea seara, cand ne spunem si bune si rele unul despre celelalt fara frici! Si, e ok sa gresim, noi ca parinti si ei ca copii, se cheama viata. Avem si program acasa cu teme, joaca, obligatii/treburile casei in care ne implicam toti de la mic la mare, asa am descoperit ca Maria Sa Timpul, nu mai are viteza turbo caci ne pupacim si certam si inghiontim non stop in NORMALITATEA unei familii fericite cu mai putine frici si griji, cu iubire de Dumnezeu si de viata sanatoasa, cu mai mult optimism si voie buna! …chiar si cu 4 in teza la mate, un cui batut stramb sau o ciorba prea acra!