Da.Când simți că nu mai poți… e doar un semn că trebuie să o iei mai încet!
Uite o soluție în trei pași simpli să poți (pentru mamele copleșite care vor să se reconecteze cu sine, cu ordinea și echilibrul de-acasă)
- Începe cu 5 minute, doar cinci.Atăt.
- Alege un colț mic
- Reamintește-ți scopul.
Dar mai întâî….
Așa-i că sunt zile în care poți muta munții din loc și sunt zile în care pur și simplu simți că nu mai poți să ții pasul cu tot? Casa pare plină de lucruri, mintea plină de gânduri, iar energia… nicăieri.
Poate e oboseala acumulată, poate sunt grijile zilnice sau doar presiunea de a face totul perfect.
Și, dacă ești mamă, știi exact despre ce vorbesc Si dacă, pe lângă toate cele, lucrezi de acasă ….este un never ending story de haos fizic și emoțional.
Te trezești dimineața cu intenții bune, dar oboseala și presiunea zilnică te copleșesc.
Îți spui că trebuie să faci ordine, dar nu știi de unde să începi.Te așezi la birou să lucrezi ceva dar parcă ai băga totuși repede o masină de rufe, apoi 5 minute aspiratorul că ai vazut o scamă, începi un email și nu-l mai termini că ai rufele de întins..
Și, undeva între griji, laptop, jucării, ciorbă și lucruri adunate în timp, te pierzi puțin pe tine.
Te înțeleg. Și eu am fost acolo. Si încă mai am momente din acestea dar le gestionez diferit.
Am fost mama copleșită care voia să pună ordine, dar nu mai avea putere.
Da. Am trecut și eu prin asta, cu toată experiența mea de ani de zile, am trecut prin momente în care știam că trebuie să fac un decluttering urgent– nu doar al casei, ci și al minții.
Mă uitam în jur și simțeam că nu mai am spațiu, nici fizic, nici emoțional.
Deși știam, în teorie, ce trebuie făcut, nu reușeam să mă mobilizez. In toată carierea mea am delegat către subalterni si colaboratori dar acasă m-am blocat.
Cu timpul am învățat ceva esențial: nu trebuie să așteptăm momentul perfect, începem cu puțin. Am învățat că dezordinea nu este o cauză, ci un simptom al epuizării și al suprasolicitării.
Când suntem copleșite, nu mai putem organiza. Și nu pentru că nu vrem — ci pentru că creierul nostru pur și simplu nu mai poate.
Trebuie doar să ne dăm voie să facem un pas mic.Mic dar sigur.
De ce apare blocajul?
Blocajul nu vine din lipsă de Organizare. Vine din prea mult. Prea multe responsabilități, emoții, lucruri.Când totul se adună, și mintea, și casa devin pline.Iar când totul e plin, nu mai rămâne loc pentru tine.
Ce se întâmplă, de fapt, în creierul nostru
Când avem prea multe taskuri începute în același timp și niciunul finalizat, mintea noastră intră în alertă.
Acest haos activează amigdala, partea din creier responsabilă cu reacțiile de supraviețuire — adică acel „mod de urgență” care ne ajută când există un pericol.
Pentru corp, prea multe sarcini neterminate înseamnă pericol. prea multe tab-uri deschise înseamnă pericol.
Amigdala trimite semnalul de alarmă, iar cortexul prefrontal — zona responsabilă cu deciziile, organizarea și planificarea — se blochează, .
Cu alte cuvinte, nu mai avem acces la partea rațională care ne ajută să fim organizate, pentru că întreaga noastră energie este direcționată spre „supraviețuire”.
De aceea, în acele momente de copleșire, orice încercare de a „face ordine” pare imposibilă.
Nu e lipsă de voință, e biologie.
Și vestea bună este că se poate regla — prin blândețe, pași mici și reconectare.
De aceea, organizarea nu este doar un act practic, sistematic ci unul emoțional.
Este o formă de grijă față de tine, o cale spre claritate și respirație.
Noi, femeile, avem o capacitate extraordinară de a duce. Dar uneori ducem prea mult.
Casa, copiii, jobul, listele, grijile, totul se adună. Iar când toate aceste straturi se suprapun, evident că apare blocajul – o combinație de oboseală, lipsă de motivație și, uneori, vinovăție că nu putem face mai mult.
Realitatea e simplă: nu ești leneșă, nu ești dezordonata sau „neorganizată”, ești doar epuizată. Și ai nevoie să respiri.
Cum ieșim din starea de blocaj, din copleșire
După ani de experiență în hotelărie și organizare am învățat că nu perfecțiunea aduce liniște, ci pașii mici făcuți cu empatie si disciplină.Ca mamă, dar și ca specialist, am învățat că soluțiile reale sunt întotdeauna ….simple.
Nu perfecte, ci realizabile. Si credeti-mă ca perfectionismul ăsta m-a ajutat o perioadă apoi aproape m-a distrus!
1. Așadar…
Începe cu 5 minute.
Spune-ți: „Astăzi fac ordine doar 5 minute.”Fără presiune. Fără planuri mari.
Poate pare puțin, dar simplul gest de a începe e suficient ca să-ți schimbi energia, o deblochează. Odată ce începi, e mult mai ușor să continui. Și dacă nu continui, e tot în regulă. Mâine mai faci 5 minute. Baby steps my love, baby steps!
2. Alege un colț mic
Nu te gândi la toată casa. Alege ceva simplu: un sertar, o noptieră, o pungă cu pungi, un sac de haine uitat, o cutie, un raft. Un singur colț pe care îl poți termina în câteva minute.
Când îl vezi curat, ordonat, simți un strop de control. Și controlul aduce calm.
3. Reamintește-ți scopul
Ordinea nu e doar despre lucruri. E despre cum vrei să trăiești.
Despre liniște, claritate și un spațiu care te sprijină, nu te copleșește.
Asta este esența conceptului meu de Fine Living – un stil de viață în care trăim mai simplu, dar mai bine, cu mai multă valoare și sens.
Nu trebuie să faci totul azi
În hotelărie, am învățat să prioritizez corect sarcinile și am mai realizat că ordinea adevărată nu înseamnă doar spatiu minimalist si suprafețe curate, ci caldură și o stare de bine care se simte.
Așa e și acasă. Nu trebuie să arate ca într-o revistă. Trebuie doar să te simți tu mai ușoară, mai relaxată în propriul tău spațiu.
Așa că ia o pauză. Respiră. Bun. Acum, nu mai da scroll în social media si nu iți mai compara viata, începe cu o singură decizie realizabilă.
Alege sa ordonezi un colț mic, fă primul pas.Și mai ales, nu te mai judeca.
Nu pentru casă o faci, ci pentru tine.
Dacă simți că ai nevoie de un început ghidat,
Te invit să te alături comunității mele din Facebook „Organizează, Economisește, Trăiește” sau INSTAGRAM, unde împărtășim idei,vorbim despre organizare, echilibru și fine living – cu blândețe, sprijin și soluții reale pentru femei reale cu vieți reale.
Împreună, putem transforma „nu pot” în „am început”.
Spor si energie,
Cu prietenie,
Elena
